1. Puteti sa ne precizati care sunt cei mai importanti factori de risc cardiovascular?
Principalii factori de risc cardiovasculari sunt fumatul, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, hipertensiunea arterială, vârsta pacientului (>45 ani la bărbați și >55 ani la femei), istoricul familial de boală cardiovasculară la vârstă tânără (la bărbați
2. Ati avut pacienti cu probleme cardiovasculare din cauza fumatului?
Bineînțeles, fumatul reprezintă principalul factor de risc cardiovascular înainte de 60 de ani și nu sunt puține cazurile în care singurul factor de risc identificat al unui tânăr cu infarct miocardic este fumatul.
3. Prin ce mecanisme afecteaza fumatul aparatul cardiovascular?
Fumatul are mai multe efecte negative cardiovasculare printre care: creșterea pulsului și a tensiunii arteriale, inducerea unei stări procoagulante în organism, producerea de spasme ale musculaturii vaselor coronariene, dereglarea profilului lipidic și promovarea aterosclerozei.
4. Sunt femeile mai predispuse la risc de afectiuni ale inimii in comparatie cu barbatii?
Riscul de evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) al femeilor este mai mic decât al bărbaților înainte de menopauză, ulterior acestea pierd acest avantaj. Datele existente arată că femeile fac, în medie, infarct miocardic cu 9 ani mai târziu decât bărbații.
5. Este tigara electronica la fel de nociva ca si tigarile slim sau mentolate?
Până în prezent nu există suficiente date pentru a se stabili cu certitudine cât de nocive sunt țigările electronice. Deoarece țigările electronice nu utilizează tutun, efectele nocive ale produșilor de combustie ale tutunului sunt absente, de aici rezultă riscul cancerigen scăzut al acestora. Totuși, țigările electronice eliberează o serie de alte gaze toxice precum: formaldehida, acetaldehida sau acroleină care se pare că cresc riscul de evenimente cardiovasculare.
6. Daca fumez trabuc sau pipa, este un risc mai scazut?
Este adevărat, s-a observat că fumătorii de pipă sau trabuc au un risc cardiovascular mai scăzut, probabil pentru că fumează mai puțin decât cei care folosesc țigarete și pentru că inhalează mai puțin fum.
7. Fumatul pasiv poate creste riscul cardiovascular?
Da. Datele existente arată că soția/soțul unui fumător(e) are un risc cardiovascular cu circa 30% mai mare.
8. Cand putem sa realizam ca simptomele care ne afecteaza au direct legatura cu inima?
Simptomatologia cardiacă poate să fie nespecifică, dar în esență este legată de efortul fizic. Simptomele pot varia în funcție de patologie de la dureri toracice, dificultate în respirație sau oboseală la eforturi mici.
9. Ce analize medicale sunt recomandate fumatorilor?
Trebuie verificată existența celorlalți factori de risc cardiovascular (exemplu: diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială), asocierea mai multor factori având efecte negative exponențiale. Atunci când apar simptome, trebuie să fie conștienți de riscul lor crescut și să se prezinte pentru evaluare medicală specifică.
10. Avertismentele de pe pachetele de tigari nu par sa aiba un impact puternic asupra fumatorilor. Ce sfaturi aveti pentru fumatori?
Să se documenteze utilizând surse medicale despre efectele nocive ale fumatului și asupra probabilității apariției acestora. Să compare riscurile la care se expun cu satisfacția personală oferită de fumat. Ulterior, să ia o decizie gândindu-se la viitorul lor și al celor din jur, nu doar la prezent.
11. Care sunt beneficiile renuntarii la fumat?
Beneficiile opririi fumatului asupra stării de sănătate nu pot fi puse la îndoială. După 6 luni funcția pulmonară se îmbunătățește cu 10%, după un an riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, după 5 ani riscul de accident vascular cerebral se apropie de cel al unui nefumător, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se înjumătățește, după 15 ani riscul de infarct miocardic se apropie de cel al unui nefumător, fără să atingă acel nivel niciodată. La toate acestea, se adaugă bineînțeles beneficiile financiare.
– Eu sunt din Palestina, mai exact, din Fâşia Gaza. Am plecat de acolo în 1991, la 21 iulie, şi am intrat în ţară la ora 5:41. Atunci a aterizat avionul meu. Aveam 16 ani şi 8 luni. Aveam un frate aici, anul I la Medicină. La noi în ţară era război, iar tata s-a gândit să mă pună la adăpost. L-a sunat pe fratele meu aici şi l-a întrebat dacă mă poate ajuta să termin liceul în România, pentru că situaţia acolo se înrăutăţise. Am ajuns în ţară şi, începând din iulie, timp de patru luni, am făcut zilnic două ore de meditaţii la limba română, iar apoi am dat examenele. Am dat Bacalaureatul aici, la Liceul „Spiru Haret”. A fost o ambiţie să dovedesc faptul că pot să învăţ limba repede. Am dat Bac-ul la chimie, engleză, română şi biologie, iar la română am luat cea mai mică notă: 8.50. Media totală a fost peste 9, iar la engleză am luat 10. M-am înscris apoi la Medicină, aşa cum dorise tata.
