Chirurgul vascular, dr. Mazen Elfarra, medicul arab care îi repune pe români pe picioare

Medicul Mazen Elfarra și-a petrecut o bună parte din viață în România: deși s-a născut în Palestina, de 24 de ani trăiește la noi. A terminat în România liceul și Universitatea de Medicină „Carol Davila”. A cunoscut două românce care i-au schimbat viața: una e medic și l-a învățat meserie; cealaltă e o brăileancă, soția sa care i-a dăruit două fetițe. E cetățean român din 2008 și medic specialist în chirurgie vasculară. Nici nu se gândește că viața lui ar putea fi trăită altundeva decât în țara adoptivă.

„Pionierul” chirurgiei vasculare de la Spitalul „Sf. Ioan”

După facultate, Elfarra a făcut rezidențiatul la Spitalul Fundeni, la Secția de chirurgie vasculară. „Acolo am avut norocul să o întâlnesc pe doamna Marina Păcescu, un chirurg extraordinar. Ea este mentorul meu, de la ea am învățat meserie”, rememorează Elfarra. În 2008, a câștigat un concurs pe post la Spitalul Sf. Ioan. „La momentul respectiv, Sf. Ioan avea doar chirurgie generală. Eu am înființat compartimentul de chirurgie vasculară de la zero. Nu aveam instrumentar, nici proteze vasculare sau fire vasculare pentru operații de acest gen. Erau zero condiții. Încet, încet, am reușit să punem pe picioare blocul operator și salonul de terapie intensivă”, își amintește medicul arab.
De la sfârșitul anului trecut, dr. Mazen Elfarra este șeful compartimentului de chirurgie vasculară de la Spitalul Sf. Ioan. În nouă luni, a reușit să renoveze total blocul operator al secției sale. „Spitalul are o fundație. Am găsit niște sponsori și astfel am reușit să avem condiții foarte bune în sălile de operație. Întreaga operațiune de renovare a blocului operator a beneficiat de sprijinul prof. dr. Alexandru Ciocâlteu, managerul spitalului”, afirmă Elfarra.
Tratează peste o sută de pacienți lunar
A ajuns unul dintre cei mai prolifici medici ai spitalului având, în medie, 117 pacienți, lunar. „Vin din toată țara. Îi operez, îi tratez și îi urmăresc apoi, periodic, post-operator, ca să mă asigur să s-au însănătoșit. În urma activității mele lunare, spitalul încasează de la Casa Națională de Asigurări în jur de 4,5 – 5 miliarde de lei vechi”, adaugă  medicul.
Explozie de tineri cu arterită
Una dintre bolile care a luat amploare în rândul românilor tineri este arterita (vasele de sânge de la picioare sunt astupate de niște „dopuri”, ceea ce îngreunează circulația sângelui).
Durerile pacienților sunt cumplite la mers, iar, în timp, dacă boala nu e tratată, se poate ajunge la cangrenă și chiar la amputarea piciorului. „În urmă cu mulți ani, boala asta o dezvoltau doar persoanele în vârstă. Acum, întâlnesc din ce în ce mai des persoane tinere. Recent, am avut un pacient din Pitești, un polițist de doar 40 de ani, care a venit într-un stadiu foarte avansat al bolii. Era în pericol să-și piardă picioarele, deoarece boala ajunsese în stadiul de cangrenă. Am reușit să-i înlătur problemele grave și i-am tăiat doar degetele de la picioare, nu tot membrul inferior. Acum a venit la control, post-operator, și se vindecă foarte bine”, povestește Elfarra.

După 20 de ani petrecuți prin spitalele din București, dr. Mazen Elfarra și-a făcut o imagine a ceea ce înseamnă sistemul sanitar românesc.
„E foarte prost. În spitale ne lipsesc foarte multe dintre lucrurile care ne sunt absolut necesare. Nu mi se pare în regulă ca un pacient care plătește asigurări medicale să vină la mine, la spital, și să scoată bani din buzunar pentru a-l putea opera. În momentul de față, pacientul suportă o treime sau chiar jumătate din consturile operației și tratamentului. În mod normal, nu ar trebui să plătească nimic”.

O familie de medici: are șapte frați care au studiat medicina în România

Mazen Elfarra provine dintr-o familie care numără nu mai puțin de 11 membri. Dintre cei nouă frați ai săi, șapte au studiat medicina în România. Unul e medic de familie, doi sunt stomatologi, iar restul sunt diabetologi și farmaciști. Doar el e chirug și singurul care a rămas în România. Frații săi s-au răspândit în toată lumea.

 

Articolul întreg îl găsiți in linkul de mai jos. Articolul a fost preluat cu acordul scris al site-ului.

https://www.doctorulzilei.ro/medicul-arab-care-ii-repune-pe-romani-pe-picioare/

 

Fumatul și bolile de inimă

Fumatul și bolile de inimă

Principala cauză de deces la nivel mondial este reprezentată de bolile cardiovasculare. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Datele existente arată că fumatul dublează riscul de deces de cauză cardiovasculară și crește de trei ori riscul de accident vascular cerebral. Efectele nocive ale fumatului sunt direct proporționale cu consumul total de țigări, depinzând de vechimea fumatului și de numărul de țigări fumate pe zi. În plus, riscul este cu atât mai mare cu cât fumatul debutează înainte de vârsta de 15 ani. Orice fel de expunere la fum de țigară este dăunătoare. Nefumătorii expuși la fum, așa-zișii “fumători pasivi” au un risc cardiovascular cu 30% mai mare. În mai multe țări europene, interzicerea fumatului în locurile publice s-a asociat în timp cu scăderea mortalității cardiovasculare și a numărului de infarcte miocardice.

Aproximativ 50% dintre pacienții cu infarct miocardic sunt fumători, în condițiile în care procentul de fumători în populația adultă este de circa 20-25%. Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură pentru îmbunătățirea prognosticului, superioară oricărei terapii medicamentoase. Din păcate, doar o treime dintre cei care întrerup fumatul, rămân nefumători după un an. Cei care își propun să oprească fumatul vor trebui să se lupte cu sevrajul nicotinic (manifestat prin agitație, insomnie, incapacitate de concentrare), sevrajul comportamental (renunțarea la o serie de ticuri gestuale) și cel social (senzația că pierd o modalitate de interacțiune cu ceilalți), toate acestea având intensitate diferită de la individ la individ. Exista mai multe metode de ajutorare a celor care încearcă să oprească fumatul. Cele mai utilizate sunt terapiile de substituție a nicotinei (plasturi transdermali, gumă de mestecat, spray nazal) care cresc șansele de oprire definitivă a fumatului de 1,5 ori, fără efecte adverse notabile. Terapiile medicamentoase cu bupropion sau vareniclină sunt superioare, dar se pot asocia cu efecte adverse precum greață, agitație sau depresie.

Țigările electronice, atât timp cât reprezintă doar o etapă intermediară către întreruperea definitivă a fumatului, pot ajuta. Chiar dacă pentru acestea, până în prezent, nu s-au descris efecte adverse importante, experiența pe termen lung este limitată doar la câțiva ani. Beneficiile opririi fumatului asupra stării de sănătate nu pot fi puse la îndoială. După 6 luni funcția pulmonară se îmbunătățește cu 10%, după un an riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, după 5 ani riscul de accident vascular cerebral se apropie de cel al unui nefumător, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se înjumătățește, după 15 ani riscul de infarct miocardic se apropie de cel al unui nefumător, fără să atingă acel nivel niciodată. La toate acestea, se adaugă bineînțeles beneficiile financiare.

În concluzie, putem spune că fumatul reprezintă o metodă costisitoare de autodistrugere în care fiecare fumător își asumă un risc important ca momentele actuale de plăcere să ajungă să fie plătite în viitor prin scurtarea vieții sau ani de boală.

Marian Simion

Medic specialist cardiolog

Cât de mult crește fumatul riscul cardiovascular ?

1. Puteti sa ne precizati care sunt cei mai importanti factori de risc cardiovascular?
Principalii factori de risc cardiovasculari sunt fumatul, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, hipertensiunea arterială, vârsta pacientului (>45 ani la bărbați și >55 ani la femei), istoricul familial de boală cardiovasculară la vârstă tânără (la bărbați

2. Ati avut pacienti cu probleme cardiovasculare din cauza fumatului?
Bineînțeles, fumatul reprezintă principalul factor de risc cardiovascular înainte de 60 de ani și nu sunt puține cazurile în care singurul factor de risc identificat al unui tânăr cu infarct miocardic este fumatul.

3. Prin ce mecanisme afecteaza fumatul aparatul cardiovascular? 
Fumatul are mai multe efecte negative cardiovasculare printre care: creșterea pulsului și a tensiunii arteriale, inducerea unei stări procoagulante în organism, producerea de spasme ale musculaturii vaselor coronariene, dereglarea profilului lipidic și promovarea aterosclerozei.

4. Sunt femeile mai predispuse la risc de afectiuni ale inimii in comparatie cu barbatii?
Riscul de evenimente cardiovasculare (infarct miocardic, accident vascular cerebral) al femeilor este mai mic decât al bărbaților înainte de menopauză, ulterior acestea pierd acest avantaj. Datele existente arată că femeile fac, în medie, infarct miocardic cu 9 ani mai târziu decât bărbații.

5. Este tigara electronica la fel de nociva ca si tigarile slim sau mentolate?
Până în prezent nu există suficiente date pentru a se stabili cu certitudine cât de nocive sunt țigările electronice. Deoarece țigările electronice nu utilizează tutun, efectele nocive ale produșilor de combustie ale tutunului sunt absente, de aici rezultă riscul cancerigen scăzut al acestora. Totuși, țigările electronice eliberează o serie de alte gaze toxice precum: formaldehida, acetaldehida sau acroleină care se pare că cresc riscul de evenimente cardiovasculare.

6. Daca fumez trabuc sau pipa, este un risc mai scazut?
Este adevărat, s-a observat că fumătorii de pipă sau trabuc au un risc cardiovascular mai scăzut, probabil pentru că fumează mai puțin decât cei care folosesc țigarete și pentru că inhalează mai puțin fum.

7. Fumatul pasiv poate creste riscul cardiovascular?
Da. Datele existente arată că soția/soțul unui fumător(e) are un risc cardiovascular cu circa 30% mai mare.

8. Cand putem sa realizam ca simptomele care ne afecteaza au direct legatura cu inima?
Simptomatologia cardiacă poate să fie nespecifică, dar în esență este legată de efortul fizic. Simptomele pot varia în funcție de patologie de la dureri toracice, dificultate în respirație sau oboseală la eforturi mici.

9. Ce analize medicale sunt recomandate fumatorilor?
Trebuie verificată existența celorlalți factori de risc cardiovascular (exemplu: diabet zaharat, dislipidemie, hipertensiune arterială), asocierea mai multor factori având efecte negative exponențiale. Atunci când apar simptome, trebuie să fie conștienți de riscul lor crescut și să se prezinte pentru evaluare medicală specifică.

10. Avertismentele de pe pachetele de tigari nu par sa aiba un impact puternic asupra fumatorilor. Ce sfaturi aveti pentru fumatori?
Să se documenteze utilizând surse medicale despre efectele nocive ale fumatului și asupra probabilității apariției acestora. Să compare riscurile la care se expun cu satisfacția personală oferită de fumat. Ulterior, să ia o decizie gândindu-se la viitorul lor și al celor din jur, nu doar la prezent.

11. Care sunt beneficiile renuntarii la fumat?
Beneficiile opririi fumatului asupra stării de sănătate nu pot fi puse la îndoială. După 6 luni funcția pulmonară se îmbunătățește cu 10%, după un an riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, după 5 ani riscul de accident vascular cerebral se apropie de cel al unui nefumător, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se înjumătățește, după 15 ani riscul de infarct miocardic se apropie de cel al unui nefumător, fără să atingă acel nivel niciodată. La toate acestea, se adaugă bineînțeles beneficiile financiare.

Dislipidemia si riscurile cardiovasculare

 

  1. Ce este displidemia?

Dislipidemia reprezintă o tulburare a metabolismului lipidic caracterizată prin creșterea concentrației sanguine a lipidelor. Dislipidemia are un rol determinant în apariția aterosclerozei – procesul de infiltrare cu grăsimi a vaselor de sânge. Este un important factor de risc cardiovascular crescând riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral. Apariția dislipidemiei se poate datora unui regim alimentar bogat în grăsimi de origine animală, poate avea cauze genetice sau poate fi secundară unei alte afecțiuni (hipotiroidie sau sindrom nefrotic).

  1. Cat de gravă este aceasta afecțiune?

Infiltrarea cu grăsimi a vaselor de sânge determină creșterea riscului de infarct miocardic sau cerebral. Dintre factorii de risc cardiovasculari tradiționali, dislipidemia este, probabil, cel mai comun, potent, dar și ușor de controlat factor de risc prin schimbarea regimului alimentar sau prin medicație.

  1. Care este clasificarea displidemiilor?

În funcție de care fracțiune lipidică are o concentrație crescută în sânge, dislipidemia se poate clasifica în: hipercolesterolemie (caracterizată prin creșterea LDL-colesterolului care reprezintă “colesterolul rău”), hipertrigliceridemie (creșterea trigliceridelor) sau dislipidemie mixtă (cresc atât colesterolul cât și trigliceridele).

  1. Există riscul unor eventuale complicații ale displidemiei?

Principalele complicații ale dislipidemiei sunt cele datorate aterosclerozei (infarct miocardic, infarct cerebral, boala arteriala periferică care poate duce la amputație). Rareori, in formele severe cu concentrații sanguine foarte mari de trigliceride se poate ajunge la pancreatită.

  1. Ce simptome prezinta aceasta afecțiune?

Dislipidemia este o afecțiune care nu produce simptome, manifestându-se direct prin complicațiile descrise mai sus. De aceea, sunt foarte importante analizele sanguine de screening pentru diagnosticarea și ratarea acesteia.

  1. Care sunt cauzele dislipidemiei la copii?

Principala cauză a dislipidemiei copiilor este reprezentată de mutațiile genetice. Ei suferă de așa denumitele „dislipidemii familiale”. Pentru diagnosticarea precoce a acestor cazuri este recomandată testarea sanguină a copiilor pacienților cu complicații ale aterosclerozei la vârste tinere.

  1. Ce fel de examene medicale pot fi efectuate?

Pentru diagnosticarea dislipidemiei, evaluarea inițială a profilului lipidic trebuie să conțină determinarea de: colesterol total, trigliceride, colesterolului atașat lipoproteinelor cu densitate moleculară mare (HDL-C cunoscut ca și “colesterolul bun”) și colesterolului atașat lipoproteinelor cu densitate moleculară joasă (LDL-C cunoscut ca și “colesterolul rău”).

Screening-ul factorilor de risc cardiovasculari, inclusiv profilul lipidic, este recomandat la bărbații adulți ≥ 40 ani și la femeile ≥ 50 de ani sau post-menopauză, în special în prezența altor factori de risc. În plus, este recomandată evaluarea profilului lipidic indiferent de vârstă la toate persoanele la care s-a evidențiat prezența aterosclerozei în orice teritoriu vascular sau cu diabet zaharat de tip 2, acestea fiind considerate ca având risc cardiovascular înalt/foarte înalt.

  1. Exista tratamente pentru aceasta afectiune? Care sunt acestea?

Dovezile care arată că reducerea nivelului lipidelor din sânge poate preveni evenimentele cardiovasculare sunt indubitabile, bazate pe rezultatele mai multor studii clinice. Există mai multe clase de medicamente cu acest efect. Alegerea unui agent va depinde de profilul lipidic al pacientului, riscul cardiovascular, precum și de funcțiile hepatice și renale ale pacientului evaluate atent pentru echilibrarea riscurilor si beneficiilor medicamentelor. Indiferent de medicamentele utilizate, acestea trebuie întotdeauna însoțite de un regim igieno-dietetic sărac în grăsimi de origine animală, iar conținutul caloric al dietei trebuie să fie monitorizat îndeaproape. Statinele sunt cel mai frecvent utilizate medicamente în tratamentul dislipidemiei. Acestea sunt cele mai eficiente medicamente în scăderea colesterolului LDL (“colesterolul rău”), producând reduceri între 20-60%. Atorvastatina și rosuvastatina sunt cele mai potente statine reducând nivelul LDL colesterolului cu aproximativ 60% la doze de 80 mg/zi, respectiv 40 mg/zi.

  1. Cum putem preveni displidemia?

Regimul alimentar este foarte important pentru prevenirea apariţiei dislipidemiei. Dieta ar trebui să aibă următoarele obiective: atingerea și menținerea greutății corporale ideale, adoptarea unui regim alimentar bine echilibrat, cu fructe, legume și cereale integrale, restricționarea aportului de sodiu, grăsimi saturate și carbohidrați rafinați.

  1. Ce tip de regim alimentar poate urmari un pacient?

Studiile efectuate au arătat că adoptarea unei diete mediteraneene duce la scăderea nivelului de LDL colesterol din sânge (“colesterolul rău”) cu 20%. Dieta mediteraneana se bazează pe alimente neprocesate precum fructe, legume, cereale integrale, lactate, ulei de măsline, carne de pasare si peste. S-a demonstrat că fibrele conținute în fructe, fasole, mazăre, linte, cereale contribuie la scăderea ”colesterolului rău”. În plus, valoarea “colesterolului bun”din sânge (HDL colesterolul) este crescută de efortul fizic aerobic regulat, consumul moderat de alcool (20-30 g/zi la bărbați și 10-20 g/zi la femei), scăderea în greutate, consumul de acizi grași polinesaturați ω-3 (pe care îl regăsim în peşte, nuci, seminţe, spanac, ulei de soia) și oprirea fumatului.

  1. Ce alimente sunt interzise in cazul unui regim alimentar?

Nu este recomandat consumul de grăsimi de origine animală şi trebuie limitat pe cât posibil consumul de: carne de porc, miel, oaie, pielita cărnii de pui, mezeluri, conserve de carne, lapte integral, maioneză, smântână, frişcă, zahăr şi produse zaharoase, excesul de alcool.

  1. Ce sfaturi puteti acorda pacientilor care prezinta simptome ale displidemiei?

Pacienţii care ajung să dezvolte complicaţii ale dislipidemiei, adică evenimente vasculare, au indicaţie de tratament medicamentos, considerându-se că la acel moment beneficiile schimbării dietei nu sunt suficiente pentru prevenirea agravării bolii. Aceştia trebuie să se prezinte la medic pentru efectuarea de mai multe investigaţii şi pentru stabilirea tratamentului.

Interviu cu dl. dr. Marian Simion

Politica de Confidențialitate | Politica de Retur | Termeni și condiții