Dr. Mazen Elfarra: „Trebuie să trăieşti suferinţa împreună cu omul!“

Pasionat de medicină şi de România, doctor Mazen Elfarra (foto), şeful Blocului Operator şi şeful Secţiei de Chirurgie vasculară de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan”, din Capitală, spune că nu concepe viaţa în altă parte şi nici nu crede că ar putea face altceva decât medicină. Adolescentul timid, dar ambiţios ajuns prima oară în România la 21 iulie 1991 şi-a format o carieră solidă în ţara de adopţie, a devenit unul dintre cei mai respectaţi medici din branşă şi spune că secretul succesului meseriei stă în muncă multă şi empatie. Un interviu emoţionant despre destin, carieră, război, viaţă, pasiune şi respect pentru om cu unul dintre medicii care au pus România pe harta turismului medical internaţional, maestrul Mazen Elfarra.

„Am venit în România când la noi, în Palestina, era război”

– Domnule doctor, întâi o carte de vizită, vă rog!

– Mă numesc Mazen Elfarra, sunt coordonator al Blocului Operator central al Spitalului Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan” şi, totodată, sunt şeful Secţiei de Chirurgie vasculară din acelaşi spital, pe care eu am înfiinţat-o. Chirurgia vasculară nu exista până la 1 ianuarie 2010 în cadrul spitalului unde lucrez. Eu am fost pregătit la Institutul Clinic de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Profesor C.C. Iliescu”, şi de acolo am plecat, după 14 ani de muncă, de rezidenţiat, de pregătire, către Spitalul „Sfântul Ioan” prin post scos la concurs şi câştigat. Am debutat ca un medic integrat în cadrul chirurgiei generale. În decurs de opt ani am reuşit să fac Secţie de Chirurgie vasculară cu medic, compartiment de zece locuri, apoi de 15 locuri, după aceea de 25 de locuri. Acum coordonez 13 săli de operaţie.

– Cum aţi ajuns în România?

669 12 2– Eu sunt din Palestina, mai exact, din Fâşia Gaza. Am plecat de acolo în 1991, la 21 iulie, şi am intrat în ţară la ora 5:41. Atunci a aterizat avionul meu. Aveam 16 ani şi 8 luni. Aveam un frate aici, anul I la Medicină. La noi în ţară era război, iar tata s-a gândit să mă pună la adăpost. L-a sunat pe fratele meu aici şi l-a întrebat dacă mă poate ajuta să termin liceul în România, pentru că situaţia acolo se înrăutăţise. Am ajuns în ţară şi, începând din iulie, timp de patru luni, am făcut zilnic două ore de meditaţii la limba română, iar apoi am dat examenele. Am dat Bacalaureatul aici, la Liceul „Spiru Haret”. A fost o ambiţie să dovedesc faptul că pot să învăţ limba repede. Am dat Bac-ul la chimie, engleză, română şi biologie, iar la română am luat cea mai mică notă: 8.50. Media totală a fost peste 9, iar la engleză am luat 10. M-am înscris apoi la Medicină, aşa cum dorise tata.

 

Interviu preluat cu acordul site-ului

https://taifasuri.ro/index.php/taifasuri/sanatate/15370-dr-mazen-elfarra-trebuie-sa-traiesti-suferinta-impreuna-cu-omul-nr669-sapt8-14-mar-2018

 

Fumatul și bolile de inimă

Fumatul și bolile de inimă

Principala cauză de deces la nivel mondial este reprezentată de bolile cardiovasculare. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare. Datele existente arată că fumatul dublează riscul de deces de cauză cardiovasculară și crește de trei ori riscul de accident vascular cerebral. Efectele nocive ale fumatului sunt direct proporționale cu consumul total de țigări, depinzând de vechimea fumatului și de numărul de țigări fumate pe zi. În plus, riscul este cu atât mai mare cu cât fumatul debutează înainte de vârsta de 15 ani. Orice fel de expunere la fum de țigară este dăunătoare. Nefumătorii expuși la fum, așa-zișii “fumători pasivi” au un risc cardiovascular cu 30% mai mare. În mai multe țări europene, interzicerea fumatului în locurile publice s-a asociat în timp cu scăderea mortalității cardiovasculare și a numărului de infarcte miocardice.

Aproximativ 50% dintre pacienții cu infarct miocardic sunt fumători, în condițiile în care procentul de fumători în populația adultă este de circa 20-25%. Renunțarea la fumat este cea mai importantă măsură pentru îmbunătățirea prognosticului, superioară oricărei terapii medicamentoase. Din păcate, doar o treime dintre cei care întrerup fumatul, rămân nefumători după un an. Cei care își propun să oprească fumatul vor trebui să se lupte cu sevrajul nicotinic (manifestat prin agitație, insomnie, incapacitate de concentrare), sevrajul comportamental (renunțarea la o serie de ticuri gestuale) și cel social (senzația că pierd o modalitate de interacțiune cu ceilalți), toate acestea având intensitate diferită de la individ la individ. Exista mai multe metode de ajutorare a celor care încearcă să oprească fumatul. Cele mai utilizate sunt terapiile de substituție a nicotinei (plasturi transdermali, gumă de mestecat, spray nazal) care cresc șansele de oprire definitivă a fumatului de 1,5 ori, fără efecte adverse notabile. Terapiile medicamentoase cu bupropion sau vareniclină sunt superioare, dar se pot asocia cu efecte adverse precum greață, agitație sau depresie.

Țigările electronice, atât timp cât reprezintă doar o etapă intermediară către întreruperea definitivă a fumatului, pot ajuta. Chiar dacă pentru acestea, până în prezent, nu s-au descris efecte adverse importante, experiența pe termen lung este limitată doar la câțiva ani. Beneficiile opririi fumatului asupra stării de sănătate nu pot fi puse la îndoială. După 6 luni funcția pulmonară se îmbunătățește cu 10%, după un an riscul de infarct miocardic se reduce la jumătate, după 5 ani riscul de accident vascular cerebral se apropie de cel al unui nefumător, după 10 ani riscul de cancer pulmonar se înjumătățește, după 15 ani riscul de infarct miocardic se apropie de cel al unui nefumător, fără să atingă acel nivel niciodată. La toate acestea, se adaugă bineînțeles beneficiile financiare.

În concluzie, putem spune că fumatul reprezintă o metodă costisitoare de autodistrugere în care fiecare fumător își asumă un risc important ca momentele actuale de plăcere să ajungă să fie plătite în viitor prin scurtarea vieții sau ani de boală.

Marian Simion

Medic specialist cardiolog

Politica de Confidențialitate | Politica de Retur | Termeni și condiții